Umor - Mica Barbariadă

MICA BARBARIADĂ sau ATENTAT LA PUDOARE
UN MANUAL INSOLIT DE„NELIMBA ŞI ALITERATURA ROMÂNĂ”
OPŢIONAL Relizat de elevi („LA PLEZNEALĂ”)

Şi tot …opţional, …selecţia…
de Constantin T. Ciubotaru

Înapoi la pagina personală


Nota bene:

Nici concluzie,nici confuzie !?!
Un nou manual? Şi da şi nu, poate că-i o concretizare practică a ceea ce se vrea REFORMA.
De ce nu? Este un manual modern. Argumentul se află chiar în pagina de titlu: OPŢIONAL!!!
El exclude evaluările de orice fel, având, deci, un caracter anti: anticlasic, şcolăresc,docimologic şi tot felul de anti posibili, reali, existenţi în „aria curriculară actuală.
Poate fi îmbunătăţit: primim „contribuţii originale” cu singura obligaţie: să trezească un FIRICEL DE ZÂMBET !
Anatemizăm notarea, dar propunem calificative pentru a se putea încheia situaţia şcolară.
Cele mai pleznite răspunsuri vor fi selectate pentru faza naţională a pleznitorilor de pretutindeni şi probabil că vor fi publicate într-o viitoare Antologie.
Mulţumim tuturor „colaboratorilor” voluntari, dar mai ales involuntari, care n-au transpirat, dar au contribuit la realizarea manualului de faţă.
„PERLELE” de faţă, câte vor fi recunoscute au un caracter anonim, adică autorii lor se cunosc, se recunosc în intimitate, dar dintr-o modestie foarte bine înţeleasă vor să rămână anonimi. Clar, nu?
Singurul merit al autorului este glosarea, perlarea şi selecţia materialului cu o vechime de peste trei decenii în calitate de profesor la Liceul Economic din Roşiorii de Vede, Teleorman.

FOLCLOR

“Mănăstirea Argeşului”.
Lui Manole i se aproprie sfârşitul în versuri mioritice.
Mănăstirea Argeşului a fost jertfită pe Ana, pentru care Manole se roagă Domnului să-i dea un vânt, ca s-o oprească pe Ana din dragoste. Domnul a dat un vânt, dar n-a putut s-o oprească din pericolul zidirii.


“Doina”:

“Doină zic, Doina suspină,
Ea, tot cu mine se alină”.
Şi: “Doină zic, doină susţin,
Eu cu Doina merg în fân
Ea mă ţine, eu n-o ţin”.

Soţia lui Gruia, devenită babă, a reuşit să-l dea afară din puşcărie şi pe celalalt fiu al său, Corbea, pe cale orală.

Teoria literaturii :

Corectitudinea: calitate a stilului de a nu jigni pe nimeni în româneşte.
Romanul: este specia de proză care a dispărut odată cu apariţia capitalismului, dar astăzi capătă o dezvoltare înfiorător de înfloritoare.
Stricătura (pentru strigătură): este o specie ţărănească, din folclor, care exprimă viaţa dusă de fete după măritiş, la horă. Atunci dragostea lor capătă margini vizibile.
Tragedia: este piesa în care omori cu ajutorul vorbelor, pe scenă, pe mai toate personajele.
Tragedia: este piesa în care debutul vieţii expiră la sfârşit.
“lumini întunecoase” şi “defecte pozitive”
“omul care nu consumă vitamine creşte mic”
“margini invizibile”
“nemulţumire perfectă”
“moarte antumă”
“oralitate vorbită”

Epitete şi metonimii

“Cavităţi intelectuale”
“Vorbă de şpriţ” (spirit)
“Sentimente gânditoare”
“Căldură înfocată”
“Intelectual inteligent”
“Fufă puturoasă”
“Ţăran negrizat” (neglijent)
“Umor conic”
“Durere transpirată”
“Facultate de ciobănie”
“Autor ghilimelist”
“Indicaţii erotice”
“Tropi fragezi”
“Stârpitură pocitănească”
“Dragoste erotică”
“Ca o podoperă stilată”
“Orânduiri tragice de înmormântare”
“Alternanţe simbolice”
“Consoartă căsătorită”
“Cuvinte latrine” (latine)
“Femeie energetică”
“Flagrant delicat”
“Noapte îmfocită”
“Langurosul glas de clopot”
„Armonie amestecata”
“Patimă izolată”
“Dragoste nesătulă”
“Femei omeneşti”
“Timp îngropat de-a valma”
“Haine postume”
“Comparaţie circulară”
“Cochetărie erotică”
“Scriitor codoşat”
“Linişte stoarsă”
“Impulsuri erotice impure”
“Amoruri îngropate”
“Picioare scunde”
“Fete de şcoală pensionară”
“Moarte şovăitoare”
“Simţiri alternative”
“Moarte exilată”
“Relief prielnic”
“Baladă păsărească”
“Muzică bovină”
“Insecte viermoase”
“Mătănii încălzite boiereşte”
“Domn hipocrit”
“Moralitate gravidă”
“Lumină castanie”
“Conflict literar negociabil”
“Suflet gâlgâitor”
“Idealuri de elită”
“Prostituat politic”
“Boală externată”
“Copilărie vârstnică”
“Sânge vegetal”
“Bătrân de patriotism”
“Calviţie intelectuală”
“Maternitate felină”
“Vindecare isterică”
“Sudoare trandafirie”
“Poem constirpat”
“Oraş cataclizmat”
“Muls feciorelnic”

Literatura veche

Varlaam a fost primul mitropolit care a vorbit româneşte în biserică

Datorită proastei evidenţe contabile, făcute de călugărul Florin, care a fost plătit numai cu un florin, ţinută numai în sec. al XV-lea, limba română a pătruns hăt-târziu în biserică.

Nicolae Olahus, neam de Drăculeşti din Muntenia a fost primul onanist (umanist) de pe lângă împăratul austro-ungar.

Şcoala Ardeleană
Reprezentanţii scriu pentru Traian şi Decebal cu cuvinte din acele timpuri, pe care le înţelegem şi noi, cei de azi.

Pe plan cultural, Şcoala Ardeleană fiinţează şcoli, cinematografe, cămine culturale, discoteci şi deteau manuale gratuite.

Gheorghe Asache a înfiinţat multe şcoli. Singura care se mai păstrează şi azi în localitatea “Trei Ierarhi” este Şcoala Ardeleană. Încă nu se poate stabili unde se află localitatea ei.

Şcolile din Ardeal poartă la singular numele de Şcoala Ardeleană. Acolo se preda în limba slavă, devenită azi limba maghiară. În aceste şcoli majoritatea erau români, dar mai erau şi şcoli cu majorităţi străine.

Printre ideile susţinute de un reprezentant al Şcolii Ardelene este că în “Ţiganiada” s-a afirmat că ţiganii sunt la origine indieni şi aşa trebuie să moară.

LITERATURA PAŞOPTISTĂ

Zburătorul face o “lipitură”: Băiatul este blond, are nasul “ca vai de el”, dar noi ştim ce semnifică aceasta!

Nicolae Bălcescu a avut o moarte exilată în cimitirul italian din Palermo.


Costache Negruzzi - “Alexandru Lăpuşneanu”
În final domnul dă o serată de adio celor 47 de boieri.
Lăpuşneanu moare pentru boieri în prima domnie, dar vine viu în cea de-a doua.


Vasile Alecsandri
Peneş moare trăgând de sirenă şi căpitanul din puscă.
Alături de Curcani s-a cimentat prietenia ostăşească româno-sovietică.

Turcii ne exploatau din interior, tătării, pe exterior, dar sovieticii, mai prietenoşi, o făceau din ambele părţi.

Titu Maiorescu
Titu Maiorescu îl îndeamnă pe Caragiale să i-o sustragă pe Veronica Micle lui Eminescu. Acesta, mare gagicar, se ştie că reuşeşte, iar Eminescu înebuneşte, cum va şi muri.
N-a fost de acord cu folosirea vocalelor în vorbirea regională.


Mihai Eminescu
Poetul şi-a petrecut seara cu iubita sa, dar dezamăgire totală, ea nu vine! (Lacul)
“Floare Albastră”:
Floarea Albastră este o epavă lirică.

“Luceafărul” este cea mai mare capodoperă eminesciană

Scrâşnind din dinţi, Luceafărul cerşea o oră de dragoste pământească. N-a primit-o şi a devenit ateu!
Luceafărul obţine o oră de întâlnire cu Cătălina, dar tocmai atunci ea era ocupată cu Cătălin.
Fata încalcă creştinismul şi se îndrăgosteşte de un pietroi.
Cum Eminescu s-a purtat cu Cătălina aşa s-a purtat şi Luceafărul cu Veronica, adică invers, ambii au rămas cu gura la fragi.
Luceafărul este o poezie de dragoste eşuată.
Cătălin şi Cătălina, după numai câteva Convorbiri literare schimbate între ei, s-au iubit căci până atunci între cei doi s-a dus o adevărată luptă de dragoste.

Ion Creangă
Pentru Trăsnea, dar şi pentru noi gramatica este un cumplit meşteşug de tâmpenie!
“Darul suptului” îl avea şi Eminescu, cu care se desfăta la “Biorta rece”.
Dintre întâmplările încondeiate de Creangă amintim pe cea cu şedinţa de tors cânepă, în care Nică flocaia fetele, care aveau miros de catrinţă.
Pupaza-i scula pe oamenii satului să-şi facă treaba de dimineaţă.
A realizat şi basme perfecţionate, cum ar fi “Harap-Alb”, în care Făt-Frumos s-a îndrăgostit de Ileana Cosânzeana aşa de rău că-i făcea toate necesităţile.
Fata babei era o fufă puturoasă.
Ion Creanga a murit văduv de nevastă.

Ion Luca Caragiale
A fost cel mai mare miştocar pe care l-a avut poporul nostru.
Ponderea personajelor feminine n-a fost încă studiată.
Zoe, consoarta familiei, îşi pierde onoarea în piesă, dar nu-i nimic, în final se cântă.

“O noapte furioasă”
Jupan Dumitrache când pleca undeva lua cu el cheile onoarei de familist, dar în timp ce el făcea ronturi, adică se juca, desenând cerculeţe şi opturi, acasă Chiriac respecta regulamentul, pătându-i nevasta.


Ioan Slavici:
“Moara cu noroc”
De mic Ghiţă avea nevastă şi copil cu soacră.
Ghiţă o omucide pe Ana.

George Coşbuc
Despre geneza poeziei: “Noi vrem pământ”:
Se spune ca autorul era în vizită la prietenul să Vlahuţă, la Dragoslavele.
Pe când se plimba, ca la‚ţară, în faţa lor au constatat că era o familie de ţărani, soţ şi soţie, care se certau:
Femeia se plângea bărbatului :
-Avem nevoie de un gard nou …, de alţi boi, caru trebuie reparat, copii nu mai au
hăinuţe, fata cea mare n-are zestre…
-N-avem pământ, de-ar fi pământ …Cu pământul le-am face toate !
Interpretare :
-„În timp ce femeia îşi înşira nevoie pe drum, mergând în faţa celor doi poeţi, bărbatul pleoştit, palid şi amărât, rostea un singur cuvânt:
-Pământ! Unde să ne facem nevoile ? Unde, dacă nu-i pământ?!
Autorul mai afirmă: În morminte sunt îngropaţi numai oameni morţi.
Din cauza foamei, copiii umblau tot timpul prin casă, pentru a se încălzi, căci n-aveau
condiţie fizică.
Exemplu de versuri :
„Mor şi copiii flămânzi,
Că-s mici, săraci şi blânzi.
Şi pe toate le-ar trăi oricum
De n-ar fi aruncaţi în drum,
Acum-i acum!”…
„Rea de plată”: Fata primise unele indicaţii erotice de la bunica, dar când să le aplice în viaţă a constatat că-s prea vagi, de aceea a fost gata să se sinucidă cu roata morii, dar a renunţat.
„La oglindă”: Un flăcău a prins-o de mijloc. Fata s-a bucurat că a corespuns împrejurării.

George Bacovia
„Plumb: În sicriul său poetul e singur …

Mihail Sadoveanu
„Baltagul”
(Vitoria) Avea şi o mare calitate : era ENERGETICĂ!
Gheorghiţă era inteligent: îşi recunoaşte imediat câinele.
„Judeţ al sărmanilor”. Constant Moţoc află că boierul îşi înşeală nevasta, dar ţăranii n-aveau drept la neveste.
Răducanu cel chior invita femeile la el şi … ele veneau.
Cei doi asasini ai lui Nechifor Lipan au fost miruiţi creştineşte cu baltagul mortuar..

Liviu Rebreanu

„Ion” întreţine relaţii cu învăţătorul şi alţi funcţionari pentru a scăpa de sărăcie.
Prin talentul său, autorul a reuşit să stabilească relaţii intime între Ion şi Florica.
Ion este unul dintre ţăranii care se ocupa cu agricultura.
Ion o stimulează aluziv pe Ana pe cuptor şi aceasta va rămâne gravidă cu Petrişor.
„Răscoala”
Un ţăran spune că nevasta i-a murit de foame, dar moartea a uitat s-o ia.

Camil Petrescu
„Ultima noapte de dragoste”…
Femeie, ea e reprezentată a sexului frumos, o specie a elementelor, care-i trişează pe bărbaţi.
Aparent asistăm la o dragoste artistică …
Războiul se declară în zorii zilei următoare din dimineaţa anului 1916!
Ştefan Ghiorgi-Dej voia să-şi dedice viaţa studiind fiziologia lui Kant.
Poet, prozator, dramaturg, Camil Petrescu s-a născut foarte departe de familia sa modestă.
„Patul lui Procust”
Emilia era o prostituată fără talent. Doamna T. avea talant şi gust … artistic.
Dacă Emilia era prostituată material, dacă-i dădea lui Ladima ceai din prostituţie, Doamna T. avea o expoziţie artistică.

Alexandru Philippide
„Prometeu înlănţuit”
Compoziţional, poemul are părţile clasice : introducere, cuprins şi sfârşit, ceea ce-l face dependent de literatura anticlasică.

Geo Bogza
Încă de mic copil cunoaşte viaţa grea a muncitorilor petrolişti, ca până la urmă să-i poată critica.

Alexandru Sahia
„Uzina vie” - Rezultatul grevei : Nivelul de viaţă a fost ucis!

Nichita Stănescu
S-a născut înaintea generaţiei sale pe planul politic (poetic).

Poezia anilor şaizeci:

Mihai Beniuc
Mărul de lângă drum este simbolul copacului socialist şi patriotic, care se hrăneşte cu sucul ţării.
Este singurul poet comunist care are curajul de a recunoaşte partinic că iubeşte fecioarele care au mere roşii.

Maria Banuş
Dacă nu s-ar fi născut ea, literatura română femeiască n-ar fi fost aşa de dezvoltată în America.
N-a putut să-şi facă debutul decât după ce a învăţat să scrie.

Judecăţi de valoare : Prozatori
Zaharia Stancu : se exprimă în mod civilizat, deşi gloanţele i-au otrăvit viaţa desculţă.
Omul este o perlă a vieţii.

Marin Preda
Catrina se căsătoreşte prin concubinaj, la care se mai adaugă şi Nicolae.

Cerere premiată pentru originalitate

Musiu Bulibaşă,

Subsemnata, BELIBOU B. FOTINICA, Liberprofesionistă, solicit cererea de aprobare formală, că eu tot m-am măritat cu subsemnatu Belivacă, şi el de meserie nomado - cioflingar, cu domiciliul în cortul portativ pe cele patru roate de cauciuc uzat şi două de rezervă nouă, dovedite cu Acte pe numele mic de Cezar – Elvis - Napoleon şi aş vrea să mi se scrie pe bolintin numele mic al Concubinului, pe care din lipsă de bani de import nu l-am putut primi până ce acesta nu s-a întors, cu lanţuri şi cătuşe în ţară.
Dacă se pateu căpăta alt nume ne-ar place şi Târşoagă sau Zburlesco.
Ne resemnăm – soţ şi nevastă

Adevăruri selectate

•Trebuie să fii analfabet pentru a crea folclor.
•Şcoala a fost şi este un izvor de cadre didactice.
•Seara e mai cald pentru că nu se vede frigul.
•Comuniştii au luptat pentru uciderea nivelului de viaţă.
•Dacă nu consumăm vitamine creştem mici.
•În tragedii personajele sunt ucise verbal.
•Boul este animalul care nu vorbeşte
•Şi în trecut au existat contemporani.
•Personajele feminine n-ar trebui să aibă drepturi masculine dar şi reciproca este valabilă.
•Numărul prostiilor spuse de o persoană este mai mare decât acele spuse de o altă persoană şi mai mic decât al adevărurilor.
•Boierii cu dragoste de patrie mai fugeau şi după interese personale.
•La bătrâneţe ajungem prin experienţă
•Actualizarea unui moto - „Hai să ne băgăm în samă, doamnă”!
•Delavrancea este cel mai mare dramaturg al operei sale!
•Viitorul îşi va găsi liniştea eternă şi atunci va muri.

Replici şcolăreşti…fără replică

Profesorul: Elevul cutare, transcrie ce am subliniat pe lucrarea ta.
Elevul scrie: F.F.s-a c. cu E.C.ŞI AU F.”u.n.c.”
Profesorul: Vrei să ne traduci?
Elevul: Făt-Frumos s-a căsătorit cu Elena Cosânziena şi au făcut un copil.

***

Profesorul: Ce i-a spus Ghiţă( din, "Moara cu noroc",) soţiei?
Elevul: Sa joace cu Lică.
Profesorul: Şi? Comentează replica.
Elevul: Ce sa mai comentam: S-au jucat.

***

Profesorul: (ca să-l ajute pe cel de la fără frecvenţă):
Ai „Scrisoarea III”, de M. Eminescu,
Începe cu …”Tu eşti Mircea?…Ştii?
Elevul: Ce s-o mai dăm cotită? Eu sunt cel care v-am adus aseară mielul!

***

Profesorul: Ionescule, treci la tablă şi fă schema frazei!
Elevul: Aaaa…S-o fac aici?
Profesorul: Nu. Poţi s-o faci şi pe gard, dar te rog
Să-l aduci aici ca s-o putem corecta.

***

Profesorul: Care sunt ”Fraţii Jderi”?
Elevul: Fraţii Jderi sunt ”Ion”, de Liviu Rebreanu, „Mara” ,de Ioan Slavici şi Ionuţ Jder, ras în cap şi spion la turci.

***
Profesorul: O părere despre roman…o opinie critică, eventual…
Elevul: Pot emite o judecată de valoare strict personală?
Profesorul: Cum nu? Acest lucru este chiar de dorit.
Elevul: Romanul ”Ion” e bunişor. Aş putea spune că-i bun sau foarte bun. Dar mă mulţumesc cu nota şapte.

Înapoi la începutul paginii

Texte Literare - Umor - Mica Barbariadă