Prezentare || Manifest || Membri || Texte Literare || Arte Vizuale || Proiecte || Eveniment || Concurs || Legături || Contact
               PROZĂ      POEZIE      TEATRU      CRITICĂ      INTERVIURI      UMOR      SCENARII                   


Liviu Nanu - Poeme:
 
Īnapoi la pagina personală

Amintiri regăsite din camera de gardă

Născută din nesfīrşite aduceri aminte
fantoma de sub masa vecinului e īntotdeauna
mai albă,
mai curată,
Noi aşteptăm cuminţi să apară deux ex machina cu felinar roşu
īntre timp mai punem de-o afacere profitabilă
cu şosete de poliester pentru melcii de curte
şi scufiţe cu moţ pentru peştii de acvariu
inocenţi, pomii din stradă privesc īn jos
spre piticii de grădină īndrăgostiţi de păpuşa barbie gimnasta,
care ne cīntă lung e drumul gorjului, ain, ţvai, poliţai,
măi
tată
măi,
Tanti Matilda n-a venit de-o săptămīnă, dar mai devreme
sau mai tīrziu
vor dispărea şi chicinetele din faţa
ministerului
facerii de bine
Oricum viaţa privită prin gaura cheii e mai interesantă,
chiar dacă umblă
īn chiloţi tanga
cu inimioare.
Sau poate tocmai
de aceea.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Antisentiment
 
Plīnge o mierlă sub maşina de pīine
iubito, de trei zile ţii uşa-ncuiată
am venit ieri, am venit azi, am venit mīine
cu duhul din borcanul de varză murată.
 
Hai īmpreună să aflăm locul unde
maiapliseţcaia şi-a rupt picioru-n pedale
să botezăm zilele ce se nasc muribunde,
să dăm foc farmaciei cu reţete fatale
 
Nici  mortul nu se mai lasă dus din casă
şi vrea să īntocmească plīngere penală
ploaia acidă ne bate īn geam, ofticoasă
de ce iubito ţii casa īnchisă şi goală?
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Ce stranie lume
 
Ce stranie lume, am mintea bolnavă
- de-atītea simboluri mă doare măseaua -
legat de sintagme şi ars de otravă
īmi umplu cu vise şi gīnduri, luleaua.
 
Ce lume absurdă, păşesc cu sfială
şi-n faţă zăresc doar stīnci simplegade
e totul din plastic, din fier, sau din smoală
īn lemn dacă vrei să baţi, nu se poate.
 
Ce lume rotundă... iar līna  de aur
de mult am vīndut-o pe-o zīnă şucară
ce stă īn fotoliu şi dă din andrele
să-mi facă din pene un pulover, pe seară.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Devenire
 
Pe cāmpuri goale zburd precum un miel
tu īnsă, măcelarul iscusit
mă-mbii frumos cu flori de muşeţel
iar eu  alerg īn grabă spre cuţit.
 
M-ai dus cu vorba, măsurată, calmă       
- eu, miel neprihănit cu mintea creaţă -
īţi ciuguleam minciunile din palmă,   
nu bănuiam pericolul din faţă.
 
Pe urmă, numai suprarealism
īn iarba verde, maci pătaţi cu sānge
iubito, sufereai de daltonism
şi mama oaie nici măcar nu plānge.
 
Aşa am īnvăţat, īnsă pe pielea mea
dialectica oului din cuibar īn tigaie,
a laptelui din caş īn telemea
a lacrimii īn picături de ploaie.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
 
 Doar un vis
 
Spărgeam vitrine prin oraş. Din ele
ieşeau mătăsuri şi pantofi de sport
televizoare, blugi şi genţi de piele
şi lenjerii şi-articole de mort.
 
Şi se-nşirau īn urma mea pe stradă
era ca un cortegiu sindical
eu dirijam această mascaradă
tambur major cu iz provincial.
 
Tu īnsă nu priveai această joacă
- erai ascunsă după draperii -
degeaba mai spărgeam vitrine dacă
nici nu vedeai, nici nu voiai să ştii.
 
Īn drumul meu pe strada principală
mă saluta cīte-un ales local
eu defilam solemn īn pielea goală
poliţia-ntocmea proces verbal.
 
Cīinii-şi roteau voios covrigii-n coadă
nici mariustucă nu avea bretele
vitrinele continuau să cadă
şi nici nu mai dădeam cu pietre-n ele.
 
Pe urmă m-am trezit. Nici o scofală
vitrinele erau acolo, toate
doar manechinele īn pielea goală
jucau şeptic şi renţ, pe dezbrăcate.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Durere
 
Doamne, cred că īn timp
ce mă mīngīiai
pe creştet
m-ai scăpat printre degete.
Că prea mă doare fiinţa
de am ajuns
eu īnsumi
durere.
            
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Idilă pe linia 85
 
cīnd te-am văzut, parcă pluteai, divină
īn ninarici risipită toată
eram doi pasageri īn carantină
doar troleibuzul scīrţīia din roată
 
tu te-ntorceai probabil de la şcoală
eu hoinăream entuziast prin viaţă
īţi protejai sfios poşeta-n poală 
şi surīdeai discret prin strungăreaţă
 
mergeam de patru staţii īmpreună
un dialog se-nfiripa īn taină
īmi tremurau speranţele īn mīnă
iar inima īmi tremura sub haină
 
aşa naivă īmi păreai deodată
eu, vīnător de-amoruri clandestine
trufia mea murea nevinovată
īndrăgostit instantaneu de tine.
 
...pe urmă ai plecat. La semafoare
troleul se oprea puţin să nască
n-am coborīt, fac parte doar, din tribul
amanţilor cu papion şi bască.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Iubirea ca o ploaie
 
Ne pipăia cu degete lichide
o ploaie indecentă şi zurlie
eu īţi şopteam expresii insipide
şi te iubeam...felie cu felie.
 
Cădea pe noi, călduţă şi sprinţară
uşoară ca un voal de etamină,
perfectă ca un sīn de domnişoară.
Era, s-ar zice... ploaie feminină.
 
Īn ochii noştri fremătau dorinţe
nu mai ştiam dacă sunt stropi sau lacrimi
ne-nchipuiam că sunt nişte fiinţe
ce-şi consumau, pic-pic, mărunte patimi.
 
Aşa a fost şi cu iubirea noastră
atīt cīt a durat, preţ de-o aversă
privim o altă ploaie prin fereastră
şi-n noi pīndeşte-o linişte perversă.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Nimic nou
 
la magazinul din comuna eşti
se vīnd iluzii, se scornesc poveşti
mai jos, la crīşmă, cu cinzeaca-n faţă
primarul se tratează de mătreaţă.
 
Pe uliţă, de vorbă două babe
din şopenhauăr dezlegau silabe
un porc īşi expunea cam indignat
filozofia zilei de Ignat. 
 
Vecinii joacă table cu lozinci
bătrīnii nu mai umblă īn opinci
elevii dintr-a doua c şi d
recită poezii de malarmé.
 
Īn gară trenul fluieră fiu-fiu
acarul plagia din monteschieu
cīini poliţiştii adulmecau pe urme
Pe mine mă dureau idei nocturne.
 
La magazinul din comuna eşti
se vīnd produse superbărbăteşti.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Ora de psihanaliză
 
Mă trezeam de-obicei cu asul īn mīnă
Şi pierdeam īntre timp crīmpeie din viaţă
Īncercam īn zadar s-o conving să rămīnă
Adormeam cu aceeaşi prietenă greaţă.
 
O simţeam permanent, inutilă şi proastă
Īntre noi existau mai multe etaje
de tăcere şi teamă. Īmi iese din coastă
o Eva Morgana duhnind de miraje.
 
Păşteam amīndoi. Tu, idei, eu, cuvinte
O lume īntreagă aveam la picioare
Īn creierul stīng īmi crescuse un dinte
Cădea peste noi aceeaşi ninsoare.
 
Prietenul Freud īmi făcea anamneză
Iar eu răspundeam chicotind ştrengăreşte
Făcusem deja un record de viteză
Simţind libidoul īn mine cum creşte.
 
Se dospea īntre timp criminalul din mine
pīnă cīnd devenea un miner responsabil
ce-şi hrănea cu Baudelaire respectul de sine
să īl schimbe apoi pe un zīmbet amabil.
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Pseudoapocalipsa
 
Ningea peste oraş cu dinţi de lapte
noi deschideam umbrele transparente
pe stradă mirosea a mere coapte
căţeii se fereau de accidente.
 
Salvările umblau de colo-colo
balcoanele se prăbuşeau pe spate
bunica asculta pe bobisolo,
iar creşele vindeau copii īn rate.
 
Şi peste tot sirene de incendiu
jandarmii se-ndopau cu ciocolată
mai răsfoim blazaţi cīte-un compendiu
dar Dumnezeu ne-amīnă īnc-o dată...
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii
 
 
Raport asupra unor activităţi ludice
 
Eram cocoţat undeva, poate prea sus, pe o scară interioară
o tīnără francofonă mă īntreba īncontinuu comantapeltu?
īi spuneam că jumătate din mine aşteaptă să moară
iar cealaltă jumătate putea fi oricine, poate chiar tu.
 
Mă īnvīrteam fără rost ca un tonomat īn derivă
Acelaşi cearliparcăr ne răsuna lamentabil īn urechi
şi  ploua inutil peste noi cu un soi de salivă
ne-acopeream ochii şi sufletul cu ziare mai vechi.
 
Aceeaşi poveste, eu renunţasem de o vreme să număr
din doi īn doi, aşa cum ne beam paharele de gin
īncercam să cobor nu īntīlneam nici un umăr
pe care mai tīrziu să vomit puţine tristeţi şi venin.
 
Alcătuiam amīndoi o pereche inutilă - ciudată.
Tu īmbrăcată ca de obicei īn balonzaid de seară
īmi spuneai că pe cărtărescu nu l-ai priceput niciodată
cum se plimba el pe moşilor obsedat de o fiară.
 
 
Īnaopoi La Īnceputul Paginii  ||  Īnapoi la pagina personală
 
© Liviu Nanu 2002.

Liviu Nanu - Poeme